Long time, no see!

Revin, once again, cu un nou make-up cu care întâmpin eu primăvara, asta dacă am norocul să mai întâlnesc anul ăsta....P.S.: Nu ştiu de ce arata nuanţele diferit între fotografii, e unul şi acelaşi machiaj în toate pozele...!?

CE MAI ZI!!!

Nu pot să cred ce experienţă plăcută am avut astăzi, pe lângă ninsoare şi mult vânt!!! Am fost un membru al echipei TVR Timişoara pentru o zi, şi pot spune că mi-am îndeplinit copilărosul vis de a mă juca de-a prezentatoarea, ha! Desigur, glumesc, nu am avut un asemenea vis, dar tot mi-a plăcut ceea ce s-a întâmplat în spatele ecranului şi nu numai! Proiectul Job Shadow Day mi-a dat această grozavă ocazie de a face practică pentru o zi la o firmă/instituţie, iar părinţii ( Doamne, nu credeam că voi zice asta vreodată!), mi-au dat ideea de a alege TVR-ul regional. Cu toate că am ales, în mod special, reporter tv, la sediul lor am învăţat de toate. Ca să înţelegeţi ce anume m-a impresionat, vă destăinui notiţele mele care le luasem într-un carneţel primit de la ei, şi scrise cu un pix, tot de la ei:

-''Una din diferenţele dintre scenografia televiziunii şi scenografia de teatru este indiscreţia camerelor de filmat''
-''Se fac anumite reţete din aranjamentul luminilor''
-''Culorile şi celelalte setări se pot modifica şi observa pe monitoarele de probă''
-''Unghiul de vedere al camerei se schimbă imediat ce o altă persoană vorbeşte''
-''Lucrează atâţi cameramani câte persoane sunt în emisie''
-''Machiajul se accentuează, căci lumina artificială din sală fură din intesitatea culorilor''

Cu toate astea, lumea din culise a dat farmec întânplării...

Pe pajişti

Goneam, s-ajung, pe furiş

În braţele tale, odată

Să te ascund printre frunziş

Om să nu te ştie vreodată

Doar eu să te găsesc aici

Cu buburuze-n plete

Să-mpletim coroane mici

Din mii de margarete

Să ne lăsăm purtaţi de vânt

Prin valea stinsă, noapte,

Să-ţi cânt cum doar eu ştiu să-ţi cânt

Ode calde şi vechi şoapte

Să alergăm prin ploaie

Neliniştiţi în orice clipă

Să ne căţărăm pe paie,

Să ne sărutăm cu frică

Căci stele ne-ar putea vedea

De sus, din toate zările

De ciudă, ne-ar şi invidia

Şi-ar umple de fulgere văile…

Dar nu mă tem, căci sunt cu tine

Şi dorinţa-i ca o aţă

Să te ţin aici cu mine,

Şi pentru o altă viaţă.

Te-ascunzi, te-afunzi, dar te găsesc...

Te prind din zbor în umbra mea

Iubite drag, eşti tu

Acela ce se ascundea

De nu-l prindea pământul.

Curios încerc a te-ntreba

De ce te-ascunzi în mare,

Dar tu te-afunzi în lumea ta

Şi nu îţi dai scăpare…

M-apropii silenţios de inima-ţi golită

De flăcări multe

Care cad

De-o lasă împietrită

”Doresc să te cunosc întâi

Aievea minţii mele…

Dar gândurile-mi sunt multe

Te-ai şi pierde-n ele…”

Aşa, tu, grav de mi-ai şoptit

Şi nu mi-ai dat crezare

Plecam încet spre infinit

Iar, să caut căutare…

După-aşteptări îndelungate

Dragul meu, mi te găsesc,

Zdrobit de vise şi de fapte,

Nerăbdător, te întâlnesc…

Iertări fine şi plăpânde

Îmi dai, printre sughiţuri

”Acum mă ştii, nu te ascunde

Iubite, după alte focuri…”