Buun, trebuie să recunosc că am fost şi eu cândva una dintre acele specimene care se învârteau de colo-colo că, deh, venea Sf. Valentin... Eu, în schimb, m-am tratat de febra asta şi, cu toate că mi-am păstrat obiceiurile romantice, defapt, TOCMAI pentru că le-am păstrat, am decis să scap de acest tam-tam cu ziua asta BANALĂ! ''De ce?'' - probabil te întrebi- pentru că... pentru că nu se merită! Ce folos e să îţi baţi capu' cu unu care nu vrea să îşi facă timp să vă vedeţi, în timpul vacanţei de vară, voi stând în ACELAŞI ORAŞ, doar că tu nu poţi ieşi noaptea pe stradă(restricţia părinţilor), dar el nu îşi face timp să iasă cu tine măcar o data pe săptămână? Bun, aşa mă lăudam şi eu prietenelor: ''AM PRIETEN!!''-- ''DA? faaaain! şi de când sunteţi împreună?''--''De 2 luni''--''Şi de câte ori v-aţi văzut?''--''De 3 ori- o dată de 5 minute şi o dată de 25 minute, când încă nu eram împreună, şi o dată de 2 ore şi ceva...Se pune, să ştii, că acele 2 ore au fost cele mai faine 2 ore din toate ''relaţiile'' mele!!''... E mult, nu? alţii se văd în fiecare zi, câte 15 ore, dar eu tot am pretenţii prea mari... sau... să îi fac un cadou unuia care îmi zice că îşi urăşte viaţa şi că vrea să moară? ŞI EU CE CUSUR AM? Ştiu că mi-s cam acră de fel şi nu ajut cu nimic, dar dacă ai probleme cu capu' du-te la psiholog, nu-mi f**e mie cheful de toate! Sau să mă ţin după curu' unuia care nu mişcă un deget când un măgar se leagă de mine şi mă face să plâng de nervi, dar apoi - după război, mulţi viteji se arată!- zice minuni de genu' : ''Lasă, iubito, vin eu mâine cu Icsulescu şi îl fac praf pe ăla, de se mută cu tot cu cartier!'', iar după 2 ani de când mă despart de el din cauza laşităţii lui, se leagă de un bun prieten de-al meu, confundându-l cu inculpatul de acum 2 ani!!?? ASTA E BUNĂ!! partea proastă este că nu am avut norocul să fiu alături într-o asemenea zi, sau orice altă zi, de o persoană care să merite, deşi mi-am încercat norocul de fiecare dată când mi-a picat cu tronc cineva care părea că trăieşte pe planeta asta, dar, în schimb i-am etichetat pe toţi cu: INDISPONIBIL, GAY sau PREA MARE CA VÂRSTĂ!! 2-3 ani e mult, claaaaaaaar! Dar ce mi-s eu, copil de ţâţă?? de unde Iosif ştii tu ce pitici am eu pe creier, ca să zici aşa ceva de mine, fără să îţi dai, măcar, ocazia de a mă cunoaşte? Am păţit-o şi să nu ajung să fiu cu un tip(mai mare, din şcoală), pe motivul că(bleaga de mine), i-am dat termen limită pentru un RĂSPUNS! Aici a fost greşeala mea, l-am pus pe tip pe fugă, iar următoarea dată când a avut curaj să vorbească cu mine a fost de Revelion(prin 2008, parcă), când el era plecat din ţară!(mda, cine ştie? poate mergeam direct la el, neştiind unde stă, numai ca să îl bumbăcesc! ) O.K., înainte să îmi întorc sexul puternic împotriva mea şi să mi-o iau bine de tot, mă opresc aici, precizând că tot ce am scris mai sus este inspirat de întâmplări reale(unfortunately) şi chiar nu am nimic cu restul baieţilor, doar că eu am un ghinion uriaş în tot capitolul ăsta(LOVE), dar tind să învăţ din greşeli şi să merg mai departe! Am tot respectul pentru unii băieţi, motiv pentru care cei mai mulţi buni prieteni de-ai mai sunt băieţi, deci this is actually a story with a happy end, I think! :D
